Skip to content

Timeline

800 years of art, from the Middle Ages to modernism

1890–1899

708 works

Back to top
Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, prima din serie, poartă titlul Renașterea Greciei (Η αναγέννησις της Ελλάδας), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos:Griechenlands Befreiung), franceză (chenar, dreapta: La Grèce delivrée), engleză (chenar, stânga: The Delverance {deliverence} of Greece). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Imaginea redă în prim plan un monument din piatră de formă rectangulară în ruine pe care apare inscripționat anul 1821. În jur este o vegetație luxuriantă. În fundal peisajul e dominat de o colină pe care se discerne un templu clasic (Acropola ateniană?). În partea superioară, în afara registrului peisajului, pe fundalul alb al unui cerc apare o cruce greacă suprapusă de o coroană. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, prima din serie, poartă titlul Renașterea Greciei (Η αναγέννησις της Ελλάδας), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos:Griechenlands Befreiung), franceză (chenar, dreapta: La Grèce delivrée), engleză (chenar, stânga: The Delverance {deliverence} of Greece). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Imaginea redă în prim plan un monument din piatră de formă rectangulară în ruine pe care apare inscripționat anul 1821. În jur este o vegetație luxuriantă. În fundal peisajul e dominat de o colină pe care se discerne un templu clasic (Acropola ateniană?). În partea superioară, în afara registrului peisajului, pe fundalul alb al unui cerc apare o cruce greacă suprapusă de o coroană.

Okänd konstnär · 1890

Fată cu zestrea ei — Grigorescu, Nicolae

Fată cu zestrea ei

Grigorescu, Nicolae · 1890

Palazzo Ferrante i Cività d'Antino — Okänd konstnär

Palazzo Ferrante i Cività d'Antino

Okänd konstnär · 1890

Biedermeieruhr, Schwarzwald, um 1890 — Okänd konstnär

Biedermeieruhr, Schwarzwald, um 1890

Okänd konstnär · 1890

Προσωπογραφία του Ιωάννη ή Ιανού Λάσκαρι — Πικαρέλλης Αύγουστος

Προσωπογραφία του Ιωάννη ή Ιανού Λάσκαρι

Πικαρέλλης Αύγουστος · 1890

ladă de zestre — Okänd konstnär

ladă de zestre

Okänd konstnär · 1890

Προσωπογραφία του Κωνσταντίνου Λάσκαρη — Πικαρέλλης Αύγουστος

Προσωπογραφία του Κωνσταντίνου Λάσκαρη

Πικαρέλλης Αύγουστος · 1890

Unealtă folosită în industria casnică textilă, alcătuită dintr-o placă dreptunghiulară din lemn, ușor subțiată pe circa jumătate din suprafață, peste care este fixată în cuie o altă placa mai mică, cu formă cvasipătrată, partea exterioară a acesteia fiind acoperită de dinții metalici. Aceasta din urmă constituie, practic, pieptenele propriu-zis. Obiectul prezintă culorile naturale ale celor două materiale care îl alcătuiesc. — Okänd konstnär

Unealtă folosită în industria casnică textilă, alcătuită dintr-o placă dreptunghiulară din lemn, ușor subțiată pe circa jumătate din suprafață, peste care este fixată în cuie o altă placa mai mică, cu formă cvasipătrată, partea exterioară a acesteia fiind acoperită de dinții metalici. Aceasta din urmă constituie, practic, pieptenele propriu-zis. Obiectul prezintă culorile naturale ale celor două materiale care îl alcătuiesc.

Okänd konstnär · 1890

Judecata de apoi — Okänd konstnär

Judecata de apoi

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 19-a din serie, poartă titlul Athanasios Kanakaris ia în stăpânire orașul Patras (Αθανάσιος ο Κανακάρης κυριεύει τας Πάτρας), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Ath. Kanakaris crobert die Stadt Patrassos), franceză (chenar, dreapta: Ath. Kanakaris se rend maitre de la ville de Patra), engleză (chenar, stânga: Ath. Kanakaris is taking possession of the town of Patras). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. În traducere: „Athanasios {Thomas} Kanakaris (1760 – 1823), Zaimis (Ioannis Zaimis, 1797–1882), Londos (Nicolaos Lontos, 1770-1824), Sisinis (Georgios Sisinis, 1769–1831) și 5000 de peloponesieni iau în stăpânire, pe 3 noiembrie 1821, ruinele orașului Patras.”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 19-a din serie, poartă titlul Athanasios Kanakaris ia în stăpânire orașul Patras (Αθανάσιος ο Κανακάρης κυριεύει τας Πάτρας), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Ath. Kanakaris crobert die Stadt Patrassos), franceză (chenar, dreapta: Ath. Kanakaris se rend maitre de la ville de Patra), engleză (chenar, stânga: Ath. Kanakaris is taking possession of the town of Patras). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. În traducere: „Athanasios {Thomas} Kanakaris (1760 – 1823), Zaimis (Ioannis Zaimis, 1797–1882), Londos (Nicolaos Lontos, 1770-1824), Sisinis (Georgios Sisinis, 1769–1831) și 5000 de peloponesieni iau în stăpânire, pe 3 noiembrie 1821, ruinele orașului Patras.”.

Okänd konstnär · 1890

The Village Pond at Ring, Zealand — Okänd konstnär

The Village Pond at Ring, Zealand

Okänd konstnär · 1890

Kristus bespottes — Okänd konstnär

Kristus bespottes

Okänd konstnär · 1890

Robe du soir — Laferrière

Robe du soir

Laferrière · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 35-a din serie, poartă titlul Kolettis (Ioannis Kolettis, 1773 – 1847) anunță grecilor alegerea lui Otho (Η αναγέννησις της Ελλάδας), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Otho Koletis verkundet die Wahl des Konigs Otto), franceză (chenar, dreapta: Koletis annonce l' election du roi Othon), engleză (chenar, stânga: Koletis announces the election of King Otho). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Dieta din Nafplio recunoaște oficial alegerea lui Otho (1815 – 1867) rege (1832 – 1862) pe 8 august 1832”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 35-a din serie, poartă titlul Kolettis (Ioannis Kolettis, 1773 – 1847) anunță grecilor alegerea lui Otho (Η αναγέννησις της Ελλάδας), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Otho Koletis verkundet die Wahl des Konigs Otto), franceză (chenar, dreapta: Koletis annonce l' election du roi Othon), engleză (chenar, stânga: Koletis announces the election of King Otho). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Dieta din Nafplio recunoaște oficial alegerea lui Otho (1815 – 1867) rege (1832 – 1862) pe 8 august 1832”.

Okänd konstnär · 1890

Mandlig nøgenmodel set skråt bagfra — Okänd konstnär

Mandlig nøgenmodel set skråt bagfra

Okänd konstnär · 1890

Piesă de formă dreptunghiulară, țesută la război, în două ițe, realizată din două lățimi de pânză. Decorul este liber repartizat pe toată suprafața piesei și este alcătuit din vergi și motivul stilizat al brăduțului, în alternanță de culoarere și în registre paralele, dispuse vertical. Laturile scurte sunt finisate cu franjuri, realizate prin înnodarea firelor de urzeală. Culorile folosite sunt alb, roșu, roz, negru, galben, verde, mov, albastru. — Dragomir N.Petca

Piesă de formă dreptunghiulară, țesută la război, în două ițe, realizată din două lățimi de pânză. Decorul este liber repartizat pe toată suprafața piesei și este alcătuit din vergi și motivul stilizat al brăduțului, în alternanță de culoarere și în registre paralele, dispuse vertical. Laturile scurte sunt finisate cu franjuri, realizate prin înnodarea firelor de urzeală. Culorile folosite sunt alb, roșu, roz, negru, galben, verde, mov, albastru.

Dragomir N.Petca · 1890

Ane Hedvig Brøndum, the Artist's Mother — Okänd konstnär

Ane Hedvig Brøndum, the Artist's Mother

Okänd konstnär · 1890

Sfântul Ilie — Okänd konstnär

Sfântul Ilie

Okänd konstnär · 1890

Lilli Furuhjelm. — Alma Charlotta Carlsdotter Skog

Lilli Furuhjelm.

Alma Charlotta Carlsdotter Skog · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 37-a în seria muncheneză, lipsind din cea ateniană, poartă titlul Makroioannis rezistă cu foarte multă determinare înaintea dușmanilor la Pireu (Ο Μακροϊάννης αμύνεται εν Πειραιεί προς τους εχθρούς καρτερικώτατα), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Makrojannis vertheidigt sich am Piraeus), franceză (chenar, dreapta: Makroiannis se defend dans le Piree), engleză (chenar, stânga: Makrojannis is defending himself at the Piraeeus). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Makroioannis (Giannis Makriyannis, născut Ioannis Triantafyllou, 1797–1864) rezistă la Pireu pe 11 februarie 1827 și în zilele următoare dinaintea a 4000 de turci din vilaietul Rumeliei; învinge și omoară între 300 și 400 de bărbați.”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 37-a în seria muncheneză, lipsind din cea ateniană, poartă titlul Makroioannis rezistă cu foarte multă determinare înaintea dușmanilor la Pireu (Ο Μακροϊάννης αμύνεται εν Πειραιεί προς τους εχθρούς καρτερικώτατα), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Makrojannis vertheidigt sich am Piraeus), franceză (chenar, dreapta: Makroiannis se defend dans le Piree), engleză (chenar, stânga: Makrojannis is defending himself at the Piraeeus). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Makroioannis (Giannis Makriyannis, născut Ioannis Triantafyllou, 1797–1864) rezistă la Pireu pe 11 februarie 1827 și în zilele următoare dinaintea a 4000 de turci din vilaietul Rumeliei; învinge și omoară între 300 și 400 de bărbați.”.

Okänd konstnär · 1890

Sommerdag ved Hornbæk Strand — Okänd konstnär

Sommerdag ved Hornbæk Strand

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a noua din serie, poartă titlul Bo{l}[b]olina /Bouboulina instaurează blocada orașului Nauplion (Η Βοβολίνα αποκλείει την Ναυπλίαν), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Bobolina blokirt Nauplia), franceză (chenar, dreapta: Bobolina bloquant Nauplie), engleză (chenar, stânga: Bobolina blockading Nauplia). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar, în neogreacă, este legenda. În traducere: „Bobolina (Laskarina "Bouboulina" Pinotsis, 1771 – 1825), văduvă bogată din Spetses, al cărei soț a fost asasinat la Constantinopol, ia asupra sa instaurarea blocadei Golfului Argolic, cu două corăbii dintre cele administrate de ea, echipate pe propria cheltuială, din octombrie 1821 până pe 12 decembrie 1822.”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a noua din serie, poartă titlul Bo{l}[b]olina /Bouboulina instaurează blocada orașului Nauplion (Η Βοβολίνα αποκλείει την Ναυπλίαν), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Bobolina blokirt Nauplia), franceză (chenar, dreapta: Bobolina bloquant Nauplie), engleză (chenar, stânga: Bobolina blockading Nauplia). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar, în neogreacă, este legenda. În traducere: „Bobolina (Laskarina "Bouboulina" Pinotsis, 1771 – 1825), văduvă bogată din Spetses, al cărei soț a fost asasinat la Constantinopol, ia asupra sa instaurarea blocadei Golfului Argolic, cu două corăbii dintre cele administrate de ea, echipate pe propria cheltuială, din octombrie 1821 până pe 12 decembrie 1822.”.

Okänd konstnär · 1890

Women's Layout — Okänd konstnär

Women's Layout

Okänd konstnär · 1890

The art historian Karl Madsen, later Director of Statens Museum for Kunst — Okänd konstnär

The art historian Karl Madsen, later Director of Statens Museum for Kunst

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 22-a din serie, poartă titlul K. Kanaris incendiază lângă Chios 3 nave de linie ( Κ. ο Κανάρης πυρπολεί περί την Χίον 3 πλοία της γραμμής), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: K. Kanaris verbrennt bei Tchesme drei turkische Linienschiffe), franceză (chenar, dreapta: C. Kanaris brule trois vaisseaux de ligne turcs aupres de Tchesme), engleză (chenar, stânga: C. Kanaris destroys by fire three Turkish Ships -of -the- line at Tchesme). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Konstantinios Kanaris (1793/1795 – 1877) incendiază, pe 18 iunie 1822, din flota turcă condusă de Kapudan Pașa, la Tsesme (T[s]e{z}sme) nava amiral, o navă de linie și alta cu două tunuri (s-a născut în 1785 la Psara; a murit în 1836)(sic!)”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 22-a din serie, poartă titlul K. Kanaris incendiază lângă Chios 3 nave de linie ( Κ. ο Κανάρης πυρπολεί περί την Χίον 3 πλοία της γραμμής), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: K. Kanaris verbrennt bei Tchesme drei turkische Linienschiffe), franceză (chenar, dreapta: C. Kanaris brule trois vaisseaux de ligne turcs aupres de Tchesme), engleză (chenar, stânga: C. Kanaris destroys by fire three Turkish Ships -of -the- line at Tchesme). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Konstantinios Kanaris (1793/1795 – 1877) incendiază, pe 18 iunie 1822, din flota turcă condusă de Kapudan Pașa, la Tsesme (T[s]e{z}sme) nava amiral, o navă de linie și alta cu două tunuri (s-a născut în 1785 la Psara; a murit în 1836)(sic!)”.

Okänd konstnär · 1890

Joc la țară — Okänd konstnär

Joc la țară

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 24-a din serie, poartă titlul Dimitrios Ipsilantis apără cu bărbăție orașul Argos (Δ. ο Υψηλάντης υπερασπίζεται ανδρείως την πόλιν Άργος), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Dem. Ypsilantis vertheidigt die Stadt Argos), franceză (chenar, dreapta: Dem. Ypsilantis defend la ville d' Argos), engleză (chenar, stânga: Dem. Ypsilantis is defending the City of Argos). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Dimitrios Ipsilantis (1793 – 1832) apără cu eroism din iulie până în august 1822 orașele Argos și Larissa”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 24-a din serie, poartă titlul Dimitrios Ipsilantis apără cu bărbăție orașul Argos (Δ. ο Υψηλάντης υπερασπίζεται ανδρείως την πόλιν Άργος), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Dem. Ypsilantis vertheidigt die Stadt Argos), franceză (chenar, dreapta: Dem. Ypsilantis defend la ville d' Argos), engleză (chenar, stânga: Dem. Ypsilantis is defending the City of Argos). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Dimitrios Ipsilantis (1793 – 1832) apără cu eroism din iulie până în august 1822 orașele Argos și Larissa”.

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 30-a din serie, poartă titlul Markos Botsaris cu 300 de oameni moare victorios la Karpenisi (Μ. ο Βότσαρης μετά 300 ανδρών εν Καρπενησίω αποθνήσκει τροπαιοφόρος), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: M. Bozzaris fallt siegreich im Lager von Karpenissi), franceză (chenar, dreapta: M. Bozzaris perit victiorieux au camp de Karpenissi), engleză (chenar, stânga: M. Bozzaris meets with a victorious death at the camp of Karpenissi). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Markos Botsaris (Markos Botsaris, c. 1788 – 1823) cade alături de sulioții săi în noaptea de 20 august 1823 pe câmpul de luptă; este ucis în timp ce învinge, iar corpul său, dus la Misolonghi, este îngropat pe 23 august.”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 30-a din serie, poartă titlul Markos Botsaris cu 300 de oameni moare victorios la Karpenisi (Μ. ο Βότσαρης μετά 300 ανδρών εν Καρπενησίω αποθνήσκει τροπαιοφόρος), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: M. Bozzaris fallt siegreich im Lager von Karpenissi), franceză (chenar, dreapta: M. Bozzaris perit victiorieux au camp de Karpenissi), engleză (chenar, stânga: M. Bozzaris meets with a victorious death at the camp of Karpenissi). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Markos Botsaris (Markos Botsaris, c. 1788 – 1823) cade alături de sulioții săi în noaptea de 20 august 1823 pe câmpul de luptă; este ucis în timp ce învinge, iar corpul său, dus la Misolonghi, este îngropat pe 23 august.”.

Okänd konstnär · 1890

Cowshed on the Island of Saltholm — Okänd konstnär

Cowshed on the Island of Saltholm

Okänd konstnär · 1890

Gravende mand — Okänd konstnär

Gravende mand

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a șasea din serie, poartă titlul Grigorios, Patriarhul Constantinopolului, este spânzurat (Ο Κωνσταντινουπόλεως Πατριάρχης Γρηγόριος αποκρεμάται), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Patriarch Gregorius in Konstantinopel gehenkt), franceză (chenar, dreapta: Le Patriarche Gregoire pendu a Constantinople), engleză (chenar, stânga: Patriarch Gregorios hanged at Constantinople). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar, centrată, se află legenda. În traducere: „Octogenarul Patriarh al Constantinopolului, Grigorios al V-lea(1746 – 22 April 1821), e spânzurat de către Sultan pe 22 aprilie 1821, în duminica Paștilor, de poarta mare a Bisericii [Patriarhale]; corpul îi este batjocorit și aruncat în Hellespont, apoi este transportat la Odessa unde este îngropat fastuos.” — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a șasea din serie, poartă titlul Grigorios, Patriarhul Constantinopolului, este spânzurat (Ο Κωνσταντινουπόλεως Πατριάρχης Γρηγόριος αποκρεμάται), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Patriarch Gregorius in Konstantinopel gehenkt), franceză (chenar, dreapta: Le Patriarche Gregoire pendu a Constantinople), engleză (chenar, stânga: Patriarch Gregorios hanged at Constantinople). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar, centrată, se află legenda. În traducere: „Octogenarul Patriarh al Constantinopolului, Grigorios al V-lea(1746 – 22 April 1821), e spânzurat de către Sultan pe 22 aprilie 1821, în duminica Paștilor, de poarta mare a Bisericii [Patriarhale]; corpul îi este batjocorit și aruncat în Hellespont, apoi este transportat la Odessa unde este îngropat fastuos.”

Okänd konstnär · 1890

Συμβολαί εις την ιστορίαν της παρ' ημίν εκκλησιαστικής μουσικής, και οι από των αποστολικών χρόνων άχρι των ημερών ημών ακμάσαντες επιφανέστεροι μελωδοί, υμνογράφοι, μουσικοί και μουσικολόγοι — Παπαδόπουλος, Γεώργιος Ι. -- Συγγραφέας

Συμβολαί εις την ιστορίαν της παρ' ημίν εκκλησιαστικής μουσικής, και οι από των αποστολικών χρόνων άχρι των ημερών ημών ακμάσαντες επιφανέστεροι μελωδοί, υμνογράφοι, μουσικοί και μουσικολόγοι

Παπαδόπουλος, Γεώργιος Ι. -- Συγγραφέας · 1890

Hora de la Aninoasa — Aman, Theodor

Hora de la Aninoasa

Aman, Theodor · 1890

Broche in de vorm van een libelle — anonymous

Broche in de vorm van een libelle

anonymous · 1890

Carol Göbl — Storck, Frederic

Carol Göbl

Storck, Frederic · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a optisprezecea din serie, poartă titlul Odyseus și Guras înving la Fontana o mare armată turcească (Άλωσις των Ναυαρίνων και φιλάνθρωπος των αιχμαλώτων διαχείρησις υπό των Ελλήνων), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Odysseus u. Guras Schlagen bei Fontana die Turken), franceză (chenar, dreapta: Odysee et Guras battent les Turks a Fontana), engleză (chenar, stânga: Odysseus and Guras are defeating the Turks at Fontana). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar, legenda în neogreacă. În traducere: „Odyseus (Odysseus Androutsos; 1788–1825) și Guras (Giannis Gouras; 1771–1826) înving, în zona fortificațiilor de la Fontana sau Vasilika, în data de 4 septembrie 1821, turcii aflați sub conducerea lui Bairam Pașa, Memisis și Șah Ali; Guras îl omoară cu mâna sa pe Memisis.” — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a optisprezecea din serie, poartă titlul Odyseus și Guras înving la Fontana o mare armată turcească (Άλωσις των Ναυαρίνων και φιλάνθρωπος των αιχμαλώτων διαχείρησις υπό των Ελλήνων), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Odysseus u. Guras Schlagen bei Fontana die Turken), franceză (chenar, dreapta: Odysee et Guras battent les Turks a Fontana), engleză (chenar, stânga: Odysseus and Guras are defeating the Turks at Fontana). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar, legenda în neogreacă. În traducere: „Odyseus (Odysseus Androutsos; 1788–1825) și Guras (Giannis Gouras; 1771–1826) înving, în zona fortificațiilor de la Fontana sau Vasilika, în data de 4 septembrie 1821, turcii aflați sub conducerea lui Bairam Pașa, Memisis și Șah Ali; Guras îl omoară cu mâna sa pe Memisis.”

Okänd konstnär · 1890

Țigancă — Jiquidi, Constantin

Țigancă

Jiquidi, Constantin · 1890

Kremsthal — Okänd konstnär

Kremsthal

Okänd konstnär · 1890

Monument comemorativ — Okänd konstnär

Monument comemorativ

Okänd konstnär · 1890

Προσωπογραφία του Νικολάου Ρενιέρη — Λύτρας Νικηφόρος

Προσωπογραφία του Νικολάου Ρενιέρη

Λύτρας Νικηφόρος · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 26-a din serie, poartă titlul Nikitas nimicind cavaleria lui Dramali Pașa (Ο Νικήτας καταθραύσας το ιππικόν του Δραμαπασσά, επονομάζεται Τουρκοφάγος), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Niketas schlagt die Kavallerie Dramalis in den Dervenen), franceză (chenar, dreapta: Niketas bat la cavalerie de Dramali dans les Dervenes), engleză (chenar, stânga: Niketas defeats the Cavalry under Dramali in the Dervenes). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Nikitas (Nikitas Stamatelopoulos, 1784 – 1849) pornește atacul între 6 și 8 august 1822 în strâmtoarea Dervenakia (Dervenes) și, în timp ce prima (unitate) de cavalerie imperială condusă de Dramali avansează, prăvălește în prăpastie o mare parte din aceasta ”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 26-a din serie, poartă titlul Nikitas nimicind cavaleria lui Dramali Pașa (Ο Νικήτας καταθραύσας το ιππικόν του Δραμαπασσά, επονομάζεται Τουρκοφάγος), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Niketas schlagt die Kavallerie Dramalis in den Dervenen), franceză (chenar, dreapta: Niketas bat la cavalerie de Dramali dans les Dervenes), engleză (chenar, stânga: Niketas defeats the Cavalry under Dramali in the Dervenes). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Nikitas (Nikitas Stamatelopoulos, 1784 – 1849) pornește atacul între 6 și 8 august 1822 în strâmtoarea Dervenakia (Dervenes) și, în timp ce prima (unitate) de cavalerie imperială condusă de Dramali avansează, prăvălește în prăpastie o mare parte din aceasta ”.

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 34-a din serie, poartă titlul Karaiskakis îi nimicește pe turci la Arachova (Ο Καραϊσκάκης καταστρέφει τους Τούρκους κατά την Αράχοβαν), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Karaiskakis schlagt die Turken bei Arachova), franceză (chenar, dreapta: Karaiskakis bat les Turcs a Arachova), engleză (chenar, stânga: Karaiskakis beats the Turks at Arachova). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Karaiskakis (născut Georgios Karaiskos, 1780/1782 – 1827) îi învinge pe cei 1500 de albanezi conduși de Kechagia Pașa (Koca Mustafa Reșid Pasha, 1800 – 1858), Mustafa Elmas și Karafil Bey pe 30 noiembrie 1826 și omoară 1200 dintre ei”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 34-a din serie, poartă titlul Karaiskakis îi nimicește pe turci la Arachova (Ο Καραϊσκάκης καταστρέφει τους Τούρκους κατά την Αράχοβαν), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Karaiskakis schlagt die Turken bei Arachova), franceză (chenar, dreapta: Karaiskakis bat les Turcs a Arachova), engleză (chenar, stânga: Karaiskakis beats the Turks at Arachova). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. Traducere: „Karaiskakis (născut Georgios Karaiskos, 1780/1782 – 1827) îi învinge pe cei 1500 de albanezi conduși de Kechagia Pașa (Koca Mustafa Reșid Pasha, 1800 – 1858), Mustafa Elmas și Karafil Bey pe 30 noiembrie 1826 și omoară 1200 dintre ei”.

Okänd konstnär · 1890

Hora de la Aninoasa — Okänd konstnär

Hora de la Aninoasa

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a unsprezecea din serie, poartă titlul I. Tombazis incendiază prima navă turcă de război (Ι. Τομβάζης πυρπολεί το πρώτον Τουρκικόν δίκροτον), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: J. Tombasis verbrennt ein turkisches Linienschiff), franceză (chenar, dreapta: J. Tombasis brulant un vaisseau de ligne turc), engleză (chenar, stânga: J. Tombasis burning a turkish ship of the line). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar este legenda în neogreacă. Traducerea: „Două vase incendiare, alăturate, din flota de 30 de corăbii a grecilor, aflată sub comanda amiralului Iacov Tombazis (1782–1829), incendiază, pe 8 iunie 1821, o navă de război turcă cu 74 de tunuri. ” — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a unsprezecea din serie, poartă titlul I. Tombazis incendiază prima navă turcă de război (Ι. Τομβάζης πυρπολεί το πρώτον Τουρκικόν δίκροτον), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: J. Tombasis verbrennt ein turkisches Linienschiff), franceză (chenar, dreapta: J. Tombasis brulant un vaisseau de ligne turc), engleză (chenar, stânga: J. Tombasis burning a turkish ship of the line). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar este legenda în neogreacă. Traducerea: „Două vase incendiare, alăturate, din flota de 30 de corăbii a grecilor, aflată sub comanda amiralului Iacov Tombazis (1782–1829), incendiază, pe 8 iunie 1821, o navă de război turcă cu 74 de tunuri. ”

Okänd konstnär · 1890

Le Liure de Toutes Sortes de Fleurs D'après Nature [Material gráfico no proyectable] — Okänd konstnär

Le Liure de Toutes Sortes de Fleurs D'après Nature [Material gráfico no proyectable]

Okänd konstnär · 1890

cahlă — Okänd konstnär

cahlă

Okänd konstnär · 1890

Învierea lui Iisus, cu 12 scene de praznic — Zamfir, Pavel

Învierea lui Iisus, cu 12 scene de praznic

Zamfir, Pavel · 1890

Προσωπογραφία του Γ. Παχυμέρη — Πικαρέλλης Αύγουστος

Προσωπογραφία του Γ. Παχυμέρη

Πικαρέλλης Αύγουστος · 1890

Țărăncuță cu fuior coborând spre casă — Grigorescu, Nicolae

Țărăncuță cu fuior coborând spre casă

Grigorescu, Nicolae · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a șaptea din serie, poartă titlul Ikonomos proclamă libertatea în Idra (Ο Οικονόμος κρύττει εν ‘Υδρα την Ελευθερίαν), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Α. Oeconomos erklart die freiheit auf Hydra), franceză (chenar, dreapta: A. Oeconomos proclamant la liberte a Hydra), engleză (chenar, stânga: A. Oekonomos proclaiming liberty on Hydra). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda, în neogreacă. În traducere: „Antonis Ikonomos (1785 – 16 December 1821) îi convinge pe gospodarii din Idra să se îngrijească de libertate pe 28 aprilie 1821. A murit în iulie același an.” — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890. (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a șaptea din serie, poartă titlul Ikonomos proclamă libertatea în Idra (Ο Οικονόμος κρύττει εν ‘Υδρα την Ελευθερίαν), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Α. Oeconomos erklart die freiheit auf Hydra), franceză (chenar, dreapta: A. Oeconomos proclamant la liberte a Hydra), engleză (chenar, stânga: A. Oekonomos proclaiming liberty on Hydra). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda, în neogreacă. În traducere: „Antonis Ikonomos (1785 – 16 December 1821) îi convinge pe gospodarii din Idra să se îngrijească de libertate pe 28 aprilie 1821. A murit în iulie același an.”

Okänd konstnär · 1890

Atalante — Okänd konstnär

Atalante

Okänd konstnär · 1890

Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfântul Nicolae — Okänd konstnär

Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfântul Nicolae

Okänd konstnär · 1890

The Painter Elisabeth Wandel — Okänd konstnär

The Painter Elisabeth Wandel

Okänd konstnär · 1890

Hanger van glas of bergkristal, in de vorm van een Latijns kruis — anonymous

Hanger van glas of bergkristal, in de vorm van een Latijns kruis

anonymous · 1890

Footpath near Herlufsholm, Zealand — Okänd konstnär

Footpath near Herlufsholm, Zealand

Okänd konstnär · 1890

chiup — Okänd konstnär

chiup

Okänd konstnär · 1890

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 21-a din serie, poartă titlul Panurias cucerește Acrocorintul (Ο Πανουργιάς κυριεύει τον Ακροκόρινθον), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Panurjas erobert Acrokorinth), franceză (chenar, dreapta: Panurias s'empare d' Acrocorinthe), engleză (chenar, stânga: Panurias conquers Acro-Corinthus). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. În traducere: „Panurias (Dimitrios Panourgias, născut Dimitrios Xiros, 1754-1834)), după retragerea turcilor, așază pe zidurile Acrocorintului steagul Greciei la 26 Ianuarie 1822”. — Okänd konstnär

Litografie din seria realizată după ciclul de picturi comemorând Lupta pentru independență a grecilor (1821-1829) al pictorului bavarez Peter von Hess (1792-1871). Gravorul este Johann Baptist Kuhn (1810-1871). Ediția de la Brăila a apărut în tipografia Anteia Tipo-Lithografie P.M. Pestemalgioglu, în 1890 (vezi inscripționarea, în dreapta, jos, sub chenar: „Tipo. Lith. P. M. Pestemalgioglu, Brăila, 1890”). Planșa, a 21-a din serie, poartă titlul Panurias cucerește Acrocorintul (Ο Πανουργιάς κυριεύει τον Ακροκόρινθον), scris în neogreacă (chenar, sus), germană (chenar, jos: Panurjas erobert Acrokorinth), franceză (chenar, dreapta: Panurias s'empare d' Acrocorinthe), engleză (chenar, stânga: Panurias conquers Acro-Corinthus). Imaginea centrală este încadrată de un chenar dublu, în interiorul căruia se află titlul în cele patru limbi. Chenarul titlurilor, așezat în mijloc, este decorat cu simboluri otomane (arme, fes, cască, steaguri) pentru titlul de sus (greacă), evocări ale navigației (vâsle, ancoră, vele) pentru titlul de jos (germană), simboluri religioase (cruci, stindarde, mitră) pentru cel din dreapta (franceză) și simboluri evocând mișcarea revoluționară greacă (steag, arme, cască) pentru cel din stânga (engleză). Sub chenar se află legenda în neogreacă. În traducere: „Panurias (Dimitrios Panourgias, născut Dimitrios Xiros, 1754-1834)), după retragerea turcilor, așază pe zidurile Acrocorintului steagul Greciei la 26 Ianuarie 1822”.

Okänd konstnär · 1890

Piger på vej til brønden efter vand ved middagstid. Cività d'Antino — Okänd konstnär

Piger på vej til brønden efter vand ved middagstid. Cività d'Antino

Okänd konstnär · 1890

Προσωπογραφία του Γεωργίου Δαγκλή — Μανούσος Θ. Β.

Προσωπογραφία του Γεωργίου Δαγκλή

Μανούσος Θ. Β. · 1890

Sfânta Treime — Okänd konstnär

Sfânta Treime

Okänd konstnär · 1890